Se cunoaşte bine faptul că urşii polari înoată între ţărmuri şi
calote de gheaţă pentru a vâna foci. Totuşi, o anduranţă atât de
spectaculoasă precum cea a animalului în chestiune se
datoreză, cred cercetătorii, mai ales schimbărilor climatice.
Aparent un factor determinant pentru evoluţie, topirea accelerată a
gheţii, care îi forţează pe urşi să parcurgă distanţe tot mai mari
înot, aduce, pe termen lung, un risc major asupra sănătăţii lor,
precum şi în ce priveşte bunăstărea viitoarelor generaţii.
Super-maratonul cu o durată de 232 de ore întreprins, din
necesitate, de ursul polar monitorizat a avut ca plan de
desfăşurare ape adânci cu o temperatură de doua până la
maximum şase grade Celsius. Deşi aceste animale au mai fost
observate şi în trecut în „călătorii nautice”, este pentru prima
oară când o asemenea aventură s-a urmărit integral.
Montând la gâtul femelei de urs polar o zgardă emiţătoare de semnal
GPS, cercetătorii au putut monitoriza cu precizie mişcările
acesteia, determinand poziţionarea ei în apă prin zgardă şi
măsurând temperatura apei printr-un termometru implantat sub pielea
animalului.
Tot oamenii de ştiinţă susţin că îndrăzneaţa călătorie a avut un
preţ mare pentru ursoaică, care a pierdut 22% din grăsimea
corporală şi un pui. Temperaturile ridicate din zona arctică
micşorează insulele de gheaţă dinspre nordul planetei, mărind
considerabil distanţele pe care urşii polari trebuie să le
parcurgă pentru a se putea hrăni. Prin urmare, aceste animale se
află ]n r\ndul celor mai afectate specii de încălzirea globală.
Sursa: BBC
Descoperă
lumea în care trăieşti: